MONUMENTE SI OBIECTIVE TURISTICE


MONUMENTE ISTORICE

Doua importante biserici ortodoxe sunt inscrise in Lista Monumentelor Istorice din Romania:
Biserica ,,Sf.Nicolae” din satul Soimus si Biserica,,Adormirea Macii Domnului” din Sulighete.

BISERICA ,,SF. NICOLAE” DIN SOIMUS.
Biserica a fost ridicata in anul 1705, dupa cum o dovedeste inscriptia daltuita in pragul de sus al usii, spre naos.
Peretii, din birne de stejar imbinate in coada de rindunica, delimiteaza o nava dreptunghiulara si o absida in prelungire, poligonala cu trei laturi. Dimensiunile modeste I-au fost amplificate, spre vest cu un nou pronaos (sec.XIX), peste partea adaugata amplasindu-se si scunda clopotnita, cu un foisor simplu. De remarcat ancadramentul intrarii, de pe latura sudica, bogat ornamentat cu un chenar din cruci piezise si trei chenare pe motivul dinte de lup, precum si cu rozete. Inainte de 1966, suprafata birnelor dinspre interior, a fost captusita cu placaj peste fragmente de pictura murala.

BISERICA ,,ADORMIREA MAICII DOMNULUI” DIN SULIGHETE
Aceasta biserica din lemn este construita, dupa parerea specialistilor, cindva anterior sec. al XVIII-lea. Ea se afla pe dealul Bozanesti, de unde domina intreaga asezare ce se gaseste intr-o depresiune larga. Acest lacas de cult a trecut de- a lungul timpului prin mai multe renovari, biserica fiind tencuita la exterior, acoperisul actual avind invelitoarea din tigla, turnul-clopotnita, cu foisor, fiind captusit cu tabla si infundat, la fel si coiful ascutit fiind invelit cu tabla.
Monumentul are dimensiuni apreciabile, datorate atit largirii peretilor laterali, rezultind astfel o absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi, cit si lungirii edificilui, prin intercalarea unei travee.
In 1890, Dionisie Iuga de la Nicula, picteaza cerimea si timpla, cosemnindu-si activitatea pe timpanul de vest al boltii naosului: ,,zugravit prin Dionisie Iuga cantor et zugrav de Nicula 1890”. Temele iconografice ale acestui perete sunt: Invierea; Inaltarea; Pogorirea Duhului Sfint; Proorocul Ilie. Pictura boltii naosului cuprinde :Evanghelistii; Rastignirea; Cina cea de taina. Pe bolta altarului temele sunt: Nasterea Domnului; Botezul; Cei trei ierarhi. Pictura de la Sulighete este patrunsa de spiritul icoanelor pe sticla, fiind cea mai reusita din activitatea lui Dionisie Iuga, care a pictat mai multe biserici din Transilvania.

OBIECTIVE TURISTICE DE PE TERITORIUL COMUNEI

REZERVATIA NATURALA BOHOLT
Rezervatia naturala Boholt este situata pe valea Teiului, la circa 500 m amonte de confluenta cu piriul Boholtului si include sectorul de chei creat de piriul Teiului (Valea Pietroasa). Vulcanismul a generat o succesiune larga de roci care se prezinta sub forma de curgeri de lava vulcanice, apar astfel de alternante de piroclastile, marne, marnocalcare, gresii calcaroase si argile.

CALCARELE DIN DEALUL MAGURA
Localizate pe teritoriul comunei Baita, pe traseul Soimus –Paulis – Lunca – Baita(12 km), Calcarele din Dealul Magura, prezinta un interes peisagistic, speologic, floristic si faunistic deosebit. Formatiunile carstice sunt reprezentate de pesteri si doline cu numeroase vestigii paleolitice. Vegetatia stincariilor cuprinde numeroase elemente termofile rare.

OBIECTIVE TURISTICE DE IN APROPIEREA COMUNEI

CETATEA DEVA
Situata in imediata apropiere a Soimusului, dincolo de podul de peste riul Mures, care face legatura cu municipiul Deva, cetatea domina Valea Muresului, oferind o splendida panorama a intregii zone..Atestata documentar la 1269, ca fortareata militara, va fi transformata de Iancu de Hunedoara in castel nobiliar. In scc. XVI, XVII siXVIII fortareata va fi amplificata succesiv, ajungind printre cele mai puternice din Transilvania.
Cetatea Deva a suferit dese asedii din partea turcilor in anii 1550, 1552si 1557. Aici se vor refugia nobilii in anul 1784, fiind asediati in doua rinduri de taranii rasculati ai lui Horea. Desi au fost respinsi, taranii vor adresa nobilimii din cetate, celebrul Ultimatum. In timpul Revolutiei de la 1848-1849, aici a fost sediul trupelor imperiale, care au intervenit impotriva revolutionarilor maghiari. Aruncata in aer in 1849, cetatea se prezinta azi in ruina. Mai multe centuri de ziduri puternice, ce urmeaza curbele de nivel sunt intarite cu turnuri patrate sau circulare si cu porti monumentale. In incinta centrala se afla ruinele palatului nobiliar. In anul 2004 a fost inaugurata telecabina care asigura accesul pe cetate, fiind unul dintre importantele puncte de atractie prntru turisti
Sub dealul cetatii se afla Palatul Magna Curia (actualul sediu al Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane), construit in sec.XVI. Transformat de Gabriel Bethlen in1621, Magna Curia a dobindit o infatisare prevalent baroca in sec. XVIII, cind I se adauga o scara monumentala dinspre parc si un balcon polilobat. .

SACARIMB
Privita dinspre Valea Muresului, asezarea de pe versantul nordic al Muntilor Metaliferi pare o imagine de basm , cu cele trei bisericute albe cu turlele scinteind in soare si citeva casute pierdute in verdele padurii. Satul Sacarimb, situat pe traseul Soimus- Certeju de Sus- Sacarimb( DJ 761-20 km), are o istorie celebra, ca centru minier cu valente europene.Timp de peste 150 de ani, Sacarimbul a fost cea mai importanta localitate din zona. Prima galerie de mina din Sacarimb se deschide in anul 1747, dupa care localitatea va cunoaste o dezvoltare deosebita. Pe la 1858, conform unui recensamint, in Sacarimb erau 2384 de locuitori. In perioada 1748- 1876, minele de la Sacarimb au produs 40.423 kg. de aur, fiind cele mai productive mine din Europa. Spre sfirsitul sec.XIX, rezevele de aur se epuizeaza, iar minele se vor inchde pe rind. La recensamintul din 1930, in Sacarimb mai erau 698 locuitori..
Din infloritorul,,oppidum montanisticum” de altadata, din oraselul minier prosper, cu scoli si biserici, cu circiumi si magazine ticsite de marfa adusa de la Viena si Budapesta, oraselul in care se vorbeau cinci- sase limbi, unde functionau o fanfara miniera, un cor, o orchestra simfonica de nivel european si citeva orchestre de camera, oraselul in care a functionat prima scoala tehnica miniera din tara, au ramas doar citeva cladiri si amintirea unor vremuri de demult (Nicu Jianu-Drumetii in Carpati, Editura Emia, Deva, 2005).
Turistul care urca Magurile Sacarimbului (la 750m altitudine), pe un drum recent modernizat, poate vizita aceasta asezare cu trecutul sau incarcat de istorie, de unde i se deschde o splendida panorama spre Valea Muresului si imprejurimi. In apropierea localitatii se afla o rezervatie de fagi albi, pe care localnicii o numesc,,padurea de argint”

MAGURA UROIULUI
Rezervatia naturala Magura Uroiului se gaseste pe teritoriul orasului Simeria, pe ruta Soimus-Balata- Harau- Chimindia- Uroi( 20 km ). Este un sit unic prin bogatia enclavelor si geodelor si prin varietatea mineralogica. Magura Uroiului este un corp vulcanic de virstra miocena, reprezentat sub forma unei cupole. In masivul Magura Uroiului, functiona o mare cariera romana din care s- au extras mari cantitati de augit- andezit, pentru constructiile si monumentele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia si alte asezari din zona.


ARBORETUMUL ( PARCUL DENDROLOGIC ) DIN SIMERIA
Rezervatie dendrologica si peisagera cu valoare de unicat pentru patrimoniul national, Arboretumul Simeria a fost creat la inceputul sec. XVIII. In decursul istoriei, parcul a apartinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiara (Gyulay, Kun, Fay si Ocskay). Colectia dendrologica a parcului mostenita de la vechii proprietari se ridica la mijlocul sec.XX, la peste 250 taxoni, in prezent existind 2165.Infiintata in 1954 in incinta Arboretumului, Statiunea de Cercetari si Experimentari Forestiere Simeria desfasoara ample actiuni de conservare, ameliorare si dezvoltare, pentru mentinerea si ameliorarea pisajelor, imbogatirea colectiei si realizarea de plantatii pilot cu specii exotice de interes forestier.Importanta dendrologica, forestiera, peisagistica, didactica si recreativa a acestui ,,sit” de patrimoniu national si chiar international este confirmata si atestata de numeroase personalitati ale stiintei din tara si din strainatate.
Arboretumul din Simeria se afla, potrivit Enciclopediei Britanice, pe locul 3 in Europa si locul 11 in lume, intre parcurile dendrologice.


Sus